Iata cateva dintre verificarile pe care ar trebui sa le efectuati saptamanal.
Nivelul de ulei in motor (se verifica dupa ce autoturismul a fost parcat minim 30 inute pe o suprafata plana)
ATENTIE: Nivelul de ulei trebuie verificat in mod regulat. Folosirea a mai mult sau mai putin ulei poate distruge motorul. Este normal sa adaugati anumite cantitati de ulei intre schimburi, in functie de conditiile de exploatare.
Pentru verificare urmati etapele de mai jos:
» Parcati vehiculul pe o suprafata dreapta.
» Incalziti motorul pana atinge temperatura de exploatare. Asteptati circa 10 – 20 minute pana uleiul revine in baia de ulei. Cu ajutorul jojei de ulei verificati nivelul de ulei; acesta trebuie sa fie intre cele doua semne de pe joja. Vezi figura.
» Scoateti joja, stergeti-o cu o carpa curata si introduceti-o complet inapoi. Doar acum aveti o indicatie exacta a nivelului uleiului din motor!
» In cazul in care este mai putin ulei, completati turnand pe orificiul situat pe capacul motorului, marcat corespunzator. Turnati in cantitati mici si verificati prin citiri pe joja nivelul obtinut.
ATENTIE: Folositi ulei din tipul recomandat de producator. Nu completati cu ulei de alta marca deoarece s-ar putea ca acestea sa nu fie miscibile.
» Daca pe joja cititi o indicatie dincolo de valoarea maxima, consultati un mecanic.
Lichidul de racire
ATENTIE: Nu indepartati capacul de pe radiator cand motorul este cald. Jetul de apa fierbinte sub presiune va poate produce arsuri serioase.
Respectati, mai ales pe timp de iarna, concentratiile recomandate de fabricant pentru temperaturile minime estimate din zona dumneavoastra. O concentratie mai mica poate duce la fisuri ale blocului motor!
Verificati ca nivelul de lichid de racire din vasul de expansiune sa fie intre valorile de ‘MIN’ si ‘MAX’. Daca acesta este sub minim, adugati antigel pana la valoarea de ‘MAX’. De notat ca la unele modele de autovehicule vasul de expansiune face corp comun cu radiatorul.
Daca in vasul de expansiune nu aveti lichid deloc, umpleti-l pana la valoarea maxima si apoi deschideti CU MOTORUL RECE capacul de pe radiator. Asigurati-va ca acesta are lichid pana in zona superioara. Completati cu antigel nediluat.Verificati specificatiile constructorului referitoare la tipul de antigel recomandat! Daca nu puteti verifica nivelul de lichid din radiator, consultati un atelier specializat sau manualul de intretinere al masinii despre aerisirea instalatiei de racire.
ATENTIE: Patrunderea aerului in instalatia de racire poate duce la supraincalzirea motorului!!
Exista automobile la care este indicat sa aveti antigel in instalatie pe tot timpul anului. Oricat ar parea de surprinzator, apa distilata simpla poate produce deteriorari ireversibile ale pompei de racire si chiulasei. Cititi indicatiile constructorului din cartea tehnica a masinii.
Datorita faptului ca este supus unor variatii de temperatura, antigelul are tendinta sa-si piarda calitatile in timp. O idee buna este sa-l schimbati la fiecare 2 ani sau dupa specificatiile fabricantului, indicate pe ambalaj.
Servodirectia si frana
ATENTIE: Evitati contactul dintre lichidul de servodirectie si cel de frana cu vopseaua masinii. Daca aceasta se intampla, spalati cu apa din abundenta.
Cele doua lichide nu sunt interschimbabile.
Urmariti cu atentie indicatiile producatorului autovehiculului asupra tipului de lichid folosit. Acestea sunt scrise de regula pe capacul recipientului lichidului de frana si de servodirectie.
Fiti atenti ca lichidul folosit sa nu contina praf sau impuritati. Orice urme de praf sau impuritati pot deteriora sistemul respectiv.
In cazul in care completati destul de des cu lichid, consultati un atelier specializat pentru depistarea eventualelor pierderi.
Servodirectia
Rolul acesteia este de a prelua o parte din forta necesara modificarii directiei volanului. In lipsa acesteia, bratele dumneavoastra ar prelua in totalitate forta necesara schimbarii directiei de mers.
Nivelul de lichid se constata inainte de pornirea motorului. Lipsa de lichid de servodirectie se manifesta printr-un fluierat cand volanul este intors in stanga sau in dreapta. De asemenea se manifesta printr-o forta mai mare necesara actionarii volanului.
Frana
Recipientul lichidului de frana este situat de cele mai multe ori in partea soferului. Lipsa acestui lichid se manifesta prin lipsa franarii la actionarea pedalei de frana. Daca ati ajuns in acesta situatie, unica varianta de oprire este actionarea franei de motor (la viteze mari) sau franei de mana, la viteze mici. Intr-o asemenea eventualitate nu este suficient sa completati pana la nivelul optim cu lichid de frana. Trebuie de asemenea facuta si o inlaturare a aerului (aerisire) a circuitului de franare. Pentru aceast operatie consultati un atelier specializat.
ATENTIE: Nu va bazati pe becul indicator de avertizare asupra nivelului de lichid. Consecintele pot fi destul de costisitoare.
Sistemul de franare
Frana de picior opereaza pe toate cele patru roti ale autovehiculului. Circuitul de franare este format, la autovehiculele moderne, din 2 sau patru ramnificatii pentru a asigura o franare satisfacatoare in cazul aparitiei unei defectiuni la una dintre ramnificatii. Urmariti cu atentie modificarile in performantele de franare ale automobilului propriu. Daca pedala de frana devine elastica, prea dura, actioneaza foarte jos sau in timpul franarii automobilul are tendinta sa ‘traga’ intr-o parte, trebuie sa consultati un atelier service.
Folosirea indelungata a pedalei de frana poate duce la pierderi ale performantelor de franare, in special la vehiculele echipate cu tamburi de frana pe puntea spate. Asta se intampla la coborarea unor pante (ex. trasee de munte). De aceea e recomandat ca rolul franei de picior sa fie luat de frana de motor. Selectati o treapta inferioara a cutiei de viteze care sa va asigure o viteza optima de deplasare.
Frana de mana sau de parcare este necesara pentru imobilizarea vehiculului, dupa oprirea acestuia. Actioneaza numai pe 2 roti, de obicei pe cele din spate, se opereaza mecanic si are elemente de franare diferite de frana de picior. Slabirea franei de mana se observa cand levierul trebuie ridicat foarte sus, pentru a bloca vehiculul. Reglajul acesteia se face in ateliere service.
Lichidul de stergere a parbrizului
ATENTIE: Nu folositi antigel pentru lichidul de stergere parbriz. Solicitati de la statiile de alimentare cu combustibil numai solutie de sters parbrizul. In unele cazuri antigelul poate deteriora prin coroziune vopseaua masinii dumneavoastra. De asemenea, nu folositi detergenti.
PE TIMPUL IERNII ADAUGATI IN MOD OBLIGATORIU SOLUTIE ANTI-INGHET IN VASUL STERGATORULUI DE PARBRIZ. IN CAZ CONTRAR, SE POT PRODUCE FISURI ALE VASULUI SAU POMPEI LICHIDULUI DE STERGERE A PARBRIZULUI PRIN INGHETARE.
Pneuri
ATENTIE: Nu folositi pneuri mai vechi de 6 ani de la data fabricatiei, indiferent de aparenta lor conditie fizica.
Macar o data pe saptamana verificati presiunea din pneuri, incluzand rezerva. O presiune incorecta in pneuri poate afecta durata de functionare si comportamentul vehiculului. Presiunea va fi verificata numai dupa ce vehiculul a stat parcat pentru mai mult de 3 ore sau s-a mers cu el mai putin de 1 km. Presiunile recomandate sunt afisate in cartea tehnica a masinii sau pe stalpul central stanga.
O presiune insuficienta poate conduce la supraincalzire sau chiar la desprinderea unor bucati de cauciuc si la explozie.
Inspectia vizuala va consta in observarea eventualelor crapaturi, deformatii, zone uzate excesiv, de pe suprafata cauciucului. In asemenea conditii se impune inlocuirea anvelopei.
Anvelopele recente au desenate un indicator de uzura, ca in figura. Cand indicatorul de uzura a devenit vizibil, cauciucurile trebuie schimbate.
ATENTIE: Jentile care au fost lovite nu mai trebuie folosite, chiar daca au fost indreptate si/sau echilibrate. Acestea pot ceda fara avertisment, din cauza rupturilor interne aparute in urma socului.
Rotile neechilibrate pot reduce durata de viata a pneului si manevrabilitatea autovehiculului. Chiar si in conditii de folosire corespunzatoare, pneurile se pot dezechiliba. De aceea verificati-le periodic sau cand incep sa apara usoare vibratii ale volanului.
Vibratiile vor afecta si elementele de directie!
Gropile mai mari, contactul cu trotuarul sau un accident pot modifica geometria rotilor. Verificati geometria periodic sau atunci cand constatati uzuri neuniforme!
Nu considerati ca pneurile de pe fata se uzeaza la fel ca cele din spate.
Durata lor de viata scade considerabil in conditiile in care sunt supuse unor franari sau acceleratii brutale.
Stergatorul de parbriz
Redam mai jos cateva defecte ale stergatorului de parbriz:
Stergatorul lasa linii circulare de apa sau praf. Lama stergatorului s-a intarit cu trecerea timpului sau s-a uzat pe portiuni. Se impune inlocuirea lamelei strgatorului.
Benzi circulare de apa sau praf. Este varianta mai pronuntata a defectului anterior.
Zone de praf sau apa. Stergatorul tinut mult timp nefolosit produce asemenea efecte. Principala cauza este bratul stergatorului de parbriz. Constituie un pericol destul de mare, reducand vizibilitatea pe timp de noapte.
Urme radiale. Sunt datorate faptului ca ca lamela stergatorului joaca in jurul axei proprii, lasand urme radiale de praf sau apa. Cauza poate fi lamela stergatorului sau conexiunea acesteia cu bratul.
Margini nesterse. Cauza este lamela stergatorului (imbatranita) sau o presiune scazuta pe aceasta, datorata bratului stergatorului.
Zgomot la deplasarea stergatorului pe parbriz. Lamela stergatorului imbatranita. Se impune inlocuirea.
Luminile (sunt mai usor de verificat seara sau intr-o zi innorata)
LUMINILE DE POZITIE: Sunt amplasate 2 albe in fata si 2 rosii in spate. Porniti-le si observati daca prezinta o intensitate luminoasa egala. De asemenea observati daca si alte becuri incep sa lumineze cu o intensitate scazuta. In acest caz aveti probleme cu impamantarea masinii. Problema ar putea fi de la un contact oxidat; nu este ceva major, dar o vizita la un atelier specializat nu ar strica.
FAZA MICA/FAZA MARE: Porniti motorul daca e necesar si comutati pe faza mica. Amandoua becurile ar trebui sa lumineze la fel de puternic. Raza luminoasa trebuie sa fie orientata in jos. Rezistati tentatiei de a regla dvs. bataia farurilor! Nimic nu este mai enervant si periculos noaptea decat o pereche de faruri reglate parca la inaltimea ochilor tai! Daca unul dintre becuri nu lumineaza, o idee buna inainte de a-l schimba este aceea de a verifica sigurantele fuzibile. Consultati cartea masinii pentru detalii despre amplasamentul acestora. Faceti aceleasi teste si pentru faza mare.
LUMINILE DE SEMNALIZARE: Porniti motorul si semnalizati dreapta/stanga. Verificati daca becul-martor de la bord functioneaza. Clipirile trebuie sa fie undeva intre 30 – 90 pe minut. Daca becurile lumineaza continuu, probabil releul sau circuitul bistabil este defect. Vizitati un atelier auto.
LUMINILE DE AVARIE: Sunt aceleasi ca si cele de semnalizare. Diferenta este ca acestea trebuie sa opereze si in absenta contactului motor. Porniti-le si verificati daca toate 4 functioneaza. Daca masina este prevazuta si pe aripi, in oglinzi cu semnalizari, si acestea ar trebui sa fie functionale. De asemenea uitati-va dupa alte becuri care lumineaza stins.
FRANA: Aveti nevoie de cineva care sa opereze pedala de frana. Verificati daca lampile de frana functioneaza la aceeasi intensitate, daca toate celelalte becuri raman stinse.
Bateria
ATENTIE: Evitati contactul acidului din baterie (acid sulfuric, H2SO4) cu pielea, hainele, elementele metalice sau vopseaua autovehiculului. In caz ca aceasta se intampla, spalati cu apa din abundenta si sapun. Hidrogenul obtinut in urma reactiilor chimice din baterie este foarte inflamabil, de aceea evitati lucrul cu foc sau scantei in preajma bateriei.
Pastrati suprafata bateriei curata. Pudra (sulfati, sulfiti) care se formeaza in jurul bornelor se poate indeparta usor cu o solutie de apa cu praf de copt. Un bun obicei este acela de a acoperi bornele cu un strat subtire de vaselina.
Asigurati-va ca bornele sunt curate si stranse suficient.
In cazul in care nu folositi bateria pentru mai mult de 30 de zile, un sfat bun este acela de a deconecta borna negativa (-) a bateriei, pentru a impiedica descarcarea.
In mod normal bateriile moderne nu necesita adaugarea de apa distilata. Totusi in anumite conditii de exploatare (temperaturi ridicate pe timpul verii, etc.) este nevoie sa mai adaugati apa DISTILATA. Asigurati-va ca nivelul acesteia este intre limitele „MIN” si „MAX” desenate pe suprafata laterala a bateriei. Strangeti inapoi capacelele de verificare.
Inainte de a considera schimbarea bateriei, verificati daca aceasta are densitatea de lichid corespunzatoare. Pentru aceasta, vizitati un service.
Sursa: Incepator.ro